Context Economic: Recesiune și Inflație Avertizantă

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică (INS), România este în recesiune tehnică, fiind înregistrată o contracție a Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre consecutive. În primul trimestru al lui 2026, PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de perioada corespunzătoare din 2025 și cu 0,2% comparativ cu trimestrul anterior, adică ultimul din 2025. Această tendință negativă vine după o scădere de 1,9% în trimestrul patru din 2025. Anul 2025 adusț doar o creștere modestă de 0,7% comparativ cu 2024, iar previziunile pentru 2026 anunță o creștere economică cuprinsă între 0,5% și 1,1%, conform estimărilor unor instituții financiare internaționale. Comisia Europeană a subliniat că măsurile de consolidare fiscală fac parte dintr-un efort ce afectează consumul atât în sectorul privat, cât și în cel public.

În plus față de recesiune, România continuă să se confrunte cu o inflație alarmantă. La sfârșitul anului 2025, țara a raportat cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, atingând o valoare anuală de 8,6% în decembrie, față de o medie europeană de 2,3%. Această tendință a evoluat și în 2026, cu o rată anuală a inflației ajungând la 10,7% în aprilie, în timp ce inflația anuală în zona euro era estimată la 1,9% în februarie 2026.

Critici din Partea Europarlamentarului Adrian Axinia cu Privire la Măsurile Guvernului

În acest context de dificultate economică, europarlamentarul Adrian Axinia din partea AUR a denunțat politicile premierului Ilie Bolojan ca fiind „criminale”, argumentând că acestea au provocat o „contracție economică” care a dus la sărăcirea populației și la scăderea consumului. Axinia a acuzat că „propaganda” l-a prezentat pe Bolojan ca un „mare salvator”, dar, în realitate, el ar fi un „gropar zelos și lipsit de inimă”. [cite: sursă] Premierul Bolojan, care a preluat conducerea unui guvern de coaliție format din PSD, PNL, USR și UDMR începând cu 23 iunie 2025, și-a asumat responsabilitatea pentru un set de măsuri fiscale destinate reducerii deficitului bugetar. Printre aceste măsuri se află creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026, și ajustarea cotelor de TVA la 11% și 21%, intrate în vigoare de la 1 august 2025. De asemenea, au fost anunțate tăieri ale prestațiilor sociale destinate categoriilor defavorizate, înghețarea investițiilor și amânarea adoptării bugetului de stat pentru 2026. [cite: sursă]

Axinia a tras un semnal de alarmă privind deficitul bugetar, afirmând că acesta a fost de 7,9% din PIB în 2025, nu 7,6% cum a fost comunicat oficial. Datele furnizate de Eurostat confirmă o reducere a deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Ministerul Finanțelor a anunțat o diminuare semnificativă a deficitului bugetar în primele trei luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. Totuși, Axinia a reiterat că nu există nicio distincție între modul în care Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu gestionează economia, subliniind că cetățenii suportă costuri crescute, însă deficitul rămâne.

Propunerile AUR pentru Revitalizarea Economiei

Ca reacție la politicile actuale, Adrian Axinia a declarat că a prezentat constant „variante alternative” care, conform afirmațiilor sale, au fost ignorate. [cite: sursă] Aceste soluții includ reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public și comasarea unor instituții. [cite: sursă] Programul de guvernare al AUR preconizează o diminuare anuală a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe parcursul a patru ani, limitarea numărului de parlamentari la 300 și formarea unui guvern cu maximum 10 ministere și 20 de agenții. De asemenea, se urmărește reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice.

O altă solicitare din partea AUR vizează sprijinirea demersului pentru prelungirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [cite: sursă] Parlamentul European a votat pe 21 mai 2025 pentru o extindere de 18 luni a implementării proiectelor PNRR, dar decizia finală revine Comisiei Europene. România se confruntă cu întârzieri semnificative în îndeplinirea obiectivelor stabilite, existând riscul pierderii unor sume considerabile.

Axinia a mai solicitat "reducerea fondurilor alocate altor țări". [cite: sursă] AUR propune suspendarea ajutoarelor financiare externe până când deficitul bugetar național va scădea la 3% din PIB, argumentând că România nu ar trebui să sprijine alte state în vreme ce propriii cetățeni resimt efectele crizei economice. Această propunere a fost criticată datorită impactului economic marginal și al posibilelor repercusiuni diplomatice.

Referitor la programul SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei), europarlamentarul Axinia a cerut ca acesta să fie „în slujba românilor” sau, contrar, să fie abandonat. [cite: sursă] Prin acest instrument financiar european, România a beneficiat de o alocare de 16,68 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi avantajoase, destinate modernizării apărării și infrastructurii. Aproximativ jumătate din aceste fonduri sunt destinate investițiilor în industria națională de apărare.

În contextul propunerilor AUR, Axinia a evidențiat „taxarea inversă la TVA” ca pe o măsură ce ar putea genera “miliarde de euro pentru bugetul de stat”. [cite: sursă] AUR susține că...